Acolo

Post Reply
User avatar
Jezbel
Academy Student
Academy Student
Posts: 7
Joined: Sat Jul 15, 2017 10:43 am
Username AK: Awbee
Nume: Muhati Clode
Varsta: 21
Sex: Feminin
Rasa: Teer

Acolo

Post by Jezbel » Tue Sep 05, 2017 1:34 pm

Să te scufunzi, ușor, ușor, mai în profunzimea apei. Știi că trebuie să ajungi la suprafață, dar nu îți poți înota drumul. Mainile îți sunt amorțite iar picioarele mai degrabă te afundă. Și simți cum te duci din ce în ce mai spre fundul oceanului, nu poți să respiri, nu poți să te miști, tot ce ți-a rămas este speranța. Corect. Speranța ca poate cineva o să te prindă de mână, că poate te va trage la suprafață. Speranța că îți vei găsi salvarea.
Și tu te rogi, si te rogi dar nimic. Se apropie cineva de apă și-ți spui în gând ”sunt salvat” dar până să te cunoască ca să își dea seama că ești pe fundul apei pleacă.. acesta, celălalt si următorul de după el. Pleacă și te lasă acolo, în locul întunecat, captiv în proptia-ți persoană. Organismul îți slăbește odată cu sufletul, nu mai poți să respiri, te sufoci.. scufundat în adâncul oceanului. Tu ești acolo, jos.
Dă-mi putere să mă ridic, măcar o fărâmă, poate mă vede cineva. Poate mă ajută cineva. Sau dacă nu, atunci să mă lase să ies singur. Oare am prea multe răni? Este singurătatea o opțiune? Ăsta-mi este răspunsul? Într-adevăr. În singurătatea mea, mă voi zbate să ies la suprafață.
Încerc și încerc, totuși.. nu sunt rănile mele prea severe? Cu un trup atât de rănit, cum mă voi salva? Cine îmi va îngriji rănile? Doar o gură de aer îți cer. Vreau să simt că respir, când colo eu mă scufund pe zi ce trece mai rău.
În adâncul oceanului, întunericul îmi cuprinde sufletul. Oftez, mi-a sosit comanda. Nu este ce comandasem oricum, cine și-ar dori oceane de lacrimi, speranța distrusă și un suflet la fel de întunecat ca cel de acolo, în adâncime, acolo unde zac. –căci zilele îmi sunt pecetluite.

User avatar
Turta Dulce
Genin
Genin
Posts: 74
Joined: Thu Mar 30, 2017 12:05 pm
Location: Las Palmas
Username AK: Pikke
Nume: AYU
Varsta: 17
Sex: Feminin
Rasa: Elf
Contact:

Re: Acolo

Post by Turta Dulce » Tue Nov 28, 2017 1:15 pm

Este destul de interesant ceea ce ai scris, insa mult prea scurt ca sa pot sa comentez.
Imi plac acele intrebari de la sfarsit, insa nu inteleg de ce folosesti doua persoane diferite, prima persoana si a doua, cred ca ar trebui sa pui niste ghilimele, sau nu stiu, poate am inteles eu gresit.





Turta Dulce :-$ a trecut pe aici
Turta Dulce
Image
Spoiler: Arată
AYU

Image
Chiar daca este un univers virtual, sentimentele mele sunt reale.
-Asuna

User avatar
Raven
Grafician
Grafician
Posts: 88
Joined: Sun Feb 19, 2017 1:08 pm
Nume: Alice Grey
Varsta: 18
Sex: Feminin
Rasa: Elf

Re: Acolo

Post by Raven » Wed Nov 29, 2017 12:29 pm

Oh my, cum de nu am văzut topicul până acum?!
Firstly, îmi place mult modul în care ți-ai expus ideile și faptul că au "abilitatea" de a induce cititorului acele stări, în special prin incipitul care doar indică o stare ușoară de disperare. Also, există o evoluție, o trecere (redată în mod facil) de la momentul în care speranța, oricât de mică, există, la cel în care și ultima fărâmă a fost distrusă, și de la comunicarea cu cititorul la o parte în care exclusiv naratorul își exprimă gândurile, disperarea ajunge la apogeu, speranța se destramă puțin câte puțin (întrebările retorice fiind plasate perfect pentru a emfaza asta) până când dispare și o resemnare totală îi ia locul... Really really nice.
Secondly, ceea ce ai scris se potrivește perfect cu starea pe care am avut-o și momentele prin care am trecut acum vreo ~3-4 ani... Deci e totally relatable for me, dacă aș fi văzut asta atunci poate că mi-ar fi înseninat puțin singurătatea întunecată.
Anyways, aștept să mai postezi ceva scris în același stil plăcut, deși trist din punct de vedere tematic. ^^

Post Reply